Despre Noi

Alături de fibra densă şi regulată a lemnului de stejar sau de brad şi de cea contorsionată a lemnului rar de păr sălbatic, meşterii din satele româneşti au mai folosit resursele vegetale şi sub forma cânepei, a crenguţelor, a paielor, a pănuşilor de porumb, a trestiei şi a papurii, făurind o gamă de obiecte uşoare şi delicate, rezistente şi neaşteptate ca textura. Arta împletiturilor, una dintre cele mai vechi privind lucrurile la scara istorică a îndeletnicirilor omeneşti, precedând atât arta ţesutului, cât şi pe cea a ceramicii, după cum par a dovedi unele deducţii ale arheologilor, este strălucit reprezentată în toate provinciile istorice româneşti.

Arta împletiturilor a fost prima tehnică folosită pentru construirea locuinţelor, precedând atât arta ţesutului, cât şi pe cea a ceramicii. Din neolitic și până către mijlocul veacului al XX-lea s-au confecționat numeroase și diverse obiecte utilizându-se acest meșteșug. O etapa de inflorire se intalneste in Basarabia intre sec. XIX-XX unde mesteri iscusiti se specializau in a acoperi casele cu paie de secara. Obiectele confecționate din nuiele sau în combinație cu alte materiale (mai ales cu papura) erau, cel mai adesea, în strânsă legătură cu ocupațiile curente ale locuitorilor (agricultura, pescuitul, vânătoarea, culesul din natură s.a.): grape, coșuri de tot felul (mai mari, pentru cărat pește și pentru culesul și transportatul strugurilor, mai mici, pentru zmeură sau afine, mai înalte, purtate pe spate pentru greutăți, mai lunguiețe, de genul papornițelor, sau chiar rotunde, de dus mâncare la câmp), lese și garduri pentru prins pește sau pentru stâne, curse de animale, coșuri pentru căruțe. A fost, de altfel, și prima tehnică pentru construirea locuințelor, fiind până azi prezentă în multe zone etnografice sub forma pereților împletiți din nuiele groase. De asemenea, împletiturile din nuiele se regăsesc și în interiorul caselor românești ca mobilier: lese care serveau ca platformă de pat, leagăne de copii, pentru agățat de grindă sau de purtat pe spate, s.a.

Papura

Papura lata – Typha latifolia si papura ingusta – Typha angustifolia
Sunt plante perene, ambele specii de papura sunt foarte raspandite, intalnindu-se la marginea baltilor, lacurilor, canalelor, apelor lin curgatoare.
Papura cu frunza lata poate atinge inaltimi de pana la 4 m, are frunzele late de 1-2 cm, bazale, liniare, plate, fata de papura cu frunza ingusta (dupa cum ii spune si denumirea) ce are frunza de pana la 1 cm latime. Spicele mascule si femele nu sunt separate la papura cu frunza lata, spicul femel avand grosimea intre 2 si 2,5 cm fiind de culoare brun-negricios. La papura cu frunza ingusta, spicul mascul terminal este separat de cel femel, situat mai jos, avand culoarea brun-rosiatic.
Ambele specii infloresc in lunile iulie-august.

Împletitul papurei este un meșteșug cu o tradiție veche de mai multe sute de ani.
Folosita la obiecte a caror uzura si umiditate este mare, papura a fost din cele mai vechi timpuri considerata un material solid si usor de gasit in apropierea asezarilor omenesti cum ar fi balti sau iazuri. Ea poate fi utilizata atat la confectionarea de obiecte de gospodarie cat si pentru realizarea de decoratiuni.

In prezent se utilizeaza 3 metode de impletire a obiectelor din papura.
Cea mai cunoscuta modalitate este impletitul dupa calapod. Prima data se face un model din lemn al obiectului care trebuie realizat. Procesul incepe de la baza calapodului folosind unul, doua sau chiar trei fire rasucite de papura sau fire separate, de o calitate mai buna. Se fac prin metoda calapodului tavite, palarii, cosuri sau cosulete si „tesaturi” pentru imbracarea buteliilor de sticla sau a damingenelor atat pentru protectie cat si pentru un aspect placut.

O alta metoda este impletitul papurei prin utilizarea razboiului vertical de tesut. Se confectioneaza in acest sens rogojinele la care urzeala poate fi din fire de papura rasucita, din canepa sau liber de tei. Batatura insa trebuie sa fie intotdeauna din fire de papura. Sacosele pentru piata specifice zonei basarabene asa numitele “cosolcii” se pot realiza prin aceasta metoda.

A treia metoda este confectionarea articolelor folosind o banda impletita din trei fire de papura. Se pot realiza stergatori, diverse suporturi de forma ovala, rotunda sau patrata. Banda obtinuta se coase utilizand tot fire de papura. Prin aceasta metoda pot fi confectionate chiar si obiecte de incaltaminte traditionala.

Rachita

RĂCHÍTA
Salix fragilis – lozie, mlajă,  Salix viminalis – lozie, mlajă, răchițică, salcie,  Salix purpurea – răchită roșie, Salix incana – răchită albă.
Este un arbust cu ramuri lungi, subțiri și flexibile, cu frunze înguste și alungite, cu flori dispuse în amenți, care crește mai ales pe malul apelor.
Împletiturile din nuiele de răchită presupun procedee tehnice complexe și o mare îndemânare. Cele mai întâlnite produse sunt coșurile, încă la mare cerere și nu numai în lumea satului. O categorie specială o reprezintă piesele de mobilier din împletitură de nuiele de răchită de diferite dimensiuni – fotolii, canapele, scaune, mese, etajere s.a. – a căror realizare necesită talent și stăpânirea perfecta a meșteșugului.


Return to Top ▲Return to Top ▲ 11111